Legea privind antreprenoriatul social (orig. (ZSocP) (Monitorul Oficial al RS 20/2011), adoptată în 2011 cu largă majoritate parlamentară, definește următoarele aspecte:

  • Condiții generale: antreprenoriatul social și obiectivele acestuia; principiile și cerințele antreprenoriatului social; sfera de aplicare și ansamblul de activități specifice; condițiile speciale pentru ocuparea forței de muncă; aria jurisdicțională a antreprenoriatului social.
  • Întreprindere socială: definiția întreprinderii sociale; limitările antreprenoriatului social; asociațiile de întreprinderi sociale; condiția legală de a fi nonprofit; misiunea antreprenoriatului social; responsabilitățile și obligațiile; formularul de cerere pentru înființarea unei întreprinderi sociale; înregistrarea unei întreprinderi sociale; utilizarea directivelor; obligațiile autorităților de reglementare; modalitățile de acces la statutul de întreprindere socială; raportările; interzicerea funcționării și încetarea statutului; monitorizarea funcționării și a documentelor anexe.
  • Condiții speciale de funcționare: reglementările contabile; regulamentul intern; implicarea angajaților, voluntarilor și a altor persoane în activitățile de management; activitățile din cadrul întreprinderii sociale; repartizarea profitului și a excesului de venit; schimbările de statut; lichidarea întreprinderii sociale.
  • Crearea unui mediu favorabil antreprenoriatului social: planificarea dezvoltării antreprenoriatului social; implementarea politicii în domeniul antreprenoriatului social; jurisdicția municipalităților; promovarea antreprenoriatului social; asigurarea resurselor; sprijinul financiar; statutul beneficiarilor.
  • Măsuri speciale de stimulare a antreprenoriatului social: stimulente pentru angajarea persoanelor vulnerabile sau a celor cu dizabilități; alte stimulente speciale.
  • Evidențe: evidența întreprinderilor sociale.
  • Monitorizare: Organisme de monitorizare și investigare a infracțiunilor.
  • Dispoziții tranzitorii și finale.

Ministerul responsabil pentru implementarea acestei legi este Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei, care ține evidența întreprinderilor sociale și organizează prezentări și dezbateri privind antreprenoriatul social pentru mai multe grupuri țintă. Consiliul pentru Antreprenoriatul Social este un organism guvernamental responsabil de proiectarea și coordonarea politicilor în domeniu. Acesta este alcătuit din reprezentanți ai tuturor ministerelor, cu excepția celui al Afacerilor Externe, doi reprezentanți ai unor întreprinderi sociale, un reprezentant al partenerilor sociali și un expert în antreprenoriatul social. Un alt act normativ esențial în dezvoltarea întreprinderilor sociale este cel pentru crearea unui cadru juridic favorabil antreprenoriatului social (Monitorul Oficial, 102/2007; amendamentele 57/2012 și 82/2013).

Legea privind antreprenoriatul social definește două tipuri de întreprinderi sociale: tipul A, care se caracterizează prin desfășurarea activităților definite în Regulamentul privind determinarea activităților de antreprenoriat social, și tipul B, care privește integrarea profesională (angajarea persoanelor din grupurile sociale vulnerabile). Grupurile sociale vulnerabile, luate în considerare pentru ocuparea locurilor de muncă din întreprinderile sociale, sunt următoarele: persoanele cu dizabilități, persoanele fără loc de muncă și care nu reușesc să se angajeze din cauza unor afecțiuni permanente de sănătate fizică sau psihică, persoanele aflate în șomaj de mai mult timp (de peste 24 de luni), cele care solicită pentru prima dată un loc de muncă, persoanele cu vârsta peste 55 de ani, romii, tinerii care au abandonat studiile pe parcursul învățământului primar sau gimnazial, foștii deținuți care nu s-au reintegrat pe piața forței de muncă nici după un an de la executarea pedepsei, refugiații incluși în programele de integrare, consumatorii de droguri sau alcool care se află în timpul programelor de reabilitare sau la maximum doi ani de la finalizarea acestora și persoanele fără adăpost.

Experiența slovenă demonstrează că legislația privind antreprenoriatul social nu constituie neapărat un stimulent pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor sociale. Dimpotrivă, suprareglementarea sectorului poate chiar să împiedice dezvoltarea întreprinderilor sociale. Cu toate acestea, există și povești de succes, precum cele pe care vi le prezentăm în continuare:


ZDRUŽENJE EPEKA so.p.

ZDRUŽENJE EPEKA so.p. este o asociație de cercetare științifică în domeniul artei, culturii, educației și tehnologiei. Organizația este una multidisciplinară și activează în următoarele domenii: cultură, artă, educație, tineret, ecologie, cercetare și antreprenoriat social. ZDRUŽENJE EPEKA își desfășoară activitatea atât la nivel local, național, cât și pe plan internațional, prin sucursalele sale din Sinop (Turcia), Graz (Austria), Břeclav (Cehia) și Erevan (Armenia). Asociația a înființat primul restaurant dedicat populației de etnie romă din Europa, Romani Kafenava, care funcționează în regim de întreprindere socială.

Asociația EPEKA a fost înființată ca urmare a inițiativei de cooperare având ca scop desemnarea orașului Maribor drept Capitală Culturală Europeană (2012). Un an mai târziu, EPEKA propunea cu succes municipalității Maribor să-și depună candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a tineretului (2013) și Capitală Europeană a Romilor (2020).


Zavod Carnus, so. p.

Misiunea Institutului Carnus este conservarea naturii și crearea unor noi principii ecologice. Institutul a fost fondat cu intenția de a căuta soluții pentru stimularea solidarității sociale prin intermediul unor abordări inovatoare.

Principalele obiective ale Zavod Carnus sunt conservarea naturii, încurajarea reciclării și informarea populației privind semnificația tratării și reutilizării deșeurilor.


Center ponovne uporabe d.o.o.

Obiectivele CPU sunt: încurajarea angajării persoanelor cu nevoi speciale și sprijinirea integrării acestora pe piața muncii; găsirea unor idei inovatoare pentru a răspunde provocărilor actuale ale societății și a ajuta persoanele aflate în dificultate; înțelegerea necesității realizării acestor demersuri.

Vizunea strategică a CPU presupune dezvoltarea unor produse inovatoare prin integrarea pe piața muncii a persoanelor cu nevoi speciale (în ciuda obstacolelor de natură economică, politică, socială și medicală) și prin adresarea problemelor specifice societății de consum actuale.


This project has received funding from the European Union’s Erasmus + programme under Grant Agreement No 2016-2-RO01-KA205-024839.
This communication platform reflects the views only of the author and the European Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.