În România, economia socială include forme diverse de organizare, cum ar fi: cooperativele, societățile mutuale, asociațiile, fundațiile, ONG-urile etc.

În ceea ce privește cadrul juridic, în 2015, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 219 privind economia socială – ale cărei mecanisme și metodologii au început să fie puse în aplicare începând cu anul 2016 – având drept scop reglementarea economiei sociale și stabilirea măsurilor de promovare și de susținere a acesteia. Legea vizează stabilirea condițiilor de certificare de către autoritățile publice a întreprinderilor sociale și a întreprinderilor sociale de inserție. Ministerul responsabil cu implementarea acestei legi este Ministerul Muncii.

Conform Legii nr. 219/2015, economia socială reprezintă ansamblul activităților organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general sau interesele unei colectivități și/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creșterea gradului de ocupare a persoanelor aparținând grupului vulnerabil și/sau producerea și furnizarea de bunuri, prestarea de servicii și/sau execuția de lucrări. Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi.

Legea 219/2015 privind economia socială descrie o serie de mecanisme de atestare a formelor de organizare a economiei sociale (atestat de întreprindere socială, marcă socială) şi noi structuri de organizare instituţională (compartimente pentru economie socială) care vor avea un impact minimal asupra entităţilor clasice de economie socială (societăţile cooperative, cooperativele de credit şi casele de ajutor reciproc ale salariaţilor şi pensionarilor).

Experții din industrie declară că „[…] Legea 219/2015 restrânge aria de acţiune a economiei sociale la inserția pe piața muncii a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, contrar înțelesului universal al economiei sociale ca activitate economică desfășurată cu condiția respectării unor criterii comune. […] Prezenta lege orientează economia socială către mecanisme complementare de servicii sociale, care urmează să fie accesate de persoane aparţinând grupului vulnerabil. Economia socială, din perspectiva legii, se distanţează aproape ireconciliabil de ideea unui demers de activism individual care să îmbine în mod eficient responsabilitatea individuală cu cea colectivă.” (Romeo Asiminei, „Legea economiei sociale. De la cadrul legislativ la cadrul teoretic”, Revista „Alternative sociale“, 2016).

Prin urmare, contextul public și cadrul legislativ din România nu sunt în întregime corelate cu opiniile general acceptate privind economia socială și antreprenoriatul social. Devine tot mai clar faptul că, pentru o ajustare semnificativă a mecanismelor de antreprenoriat social din România, este necesară o abordare mai sistematică și mai consecventă a strategiilor de formare și mentorat în domeniu.

Câteva exemple de bune practici și întreprinderi sociale de succes din România:


The Travelling Book Foundation

Din cele 5.300 de biblioteci și librării din România, doar câteva oferă tehnologia capabilă să răspundă nevoilor celor aproximativ 90.000 de cetățeni cu deficiențe de vedere.

Cartea Călătoare produce cărți audio în format DAISY (Digital Accessible Information System), care le permite nevăzătorilor să se bucure de activitățile de lectură la bibliotecile locale la fel ca orice altă persoană văzătoare.

Misiunea fundației Cartea Călătoare este susținerea integrării în societate a persoanelor cu deficiențe de vedere din România prin facilitarea accesului nemijlocit la informație, educație și angajare.


MamaPan Bakery

MamaPan, înființată ca o afacere de tip social și finanțată din fonduri europene, este o brutărie la care lucrează mame cu mulți copii, mame care își cresc singure copiii sau care se află în dificultate din punct de vedere economic și social.

Câștigul financiar obținut din vânzarea produselor de panificație este folosit pentru îndeplinirea misiunii sociale a brutăriei MamaPan – crearea de noi locuri de muncă. Afacerea socială MamaPan investește tot ce câştigă în dezvoltarea afacerii sociale, în personalul angajat și în satisfacerea nevoilor clienților săi.


The cloth workshop

Asociația Viitor Plus (un ONG social – www.viitorplus.ro) a înființat „Atelierul de pânză“, o întreprindere socială protejată, denumită „unitate protejată” deoarece minimum 30% dintre angajați sunt persoane cu dizabilități, iar unitatea este autorizată de către Ministerul Muncii.

Magazinul oferă sacoșe personalizate, penare, coperți de agende, genți pentru laptop etc., create din bumbac natural sau din deșeuri textile, ce pot fi personalizate și adaptate la nevoile şi cerinţele clientului.


This project has received funding from the European Union’s Erasmus + programme under Grant Agreement No 2016-2-RO01-KA205-024839.
This communication platform reflects the views only of the author and the European Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.