Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2014[1], în Germania nu există o legislație specifică privind antreprenoriatul social, și nici reglementări oficiale sau planuri de introducere a unor astfel de norme în viitorul apropiat.

Singurele reglementări existente, unele parțial relevante, sunt cele prin care se recunoaște statutul de „beneficiu public“ al organizațiilor care au o misiune socială și limitări stricte în ceea ce privește repartizarea profitului. Acest statut poate fi acordat organizațiilor care funcționează sub diferite forme juridice și care nu trebuie să plătească impozit pe profit, dar care se confruntă – pe lângă blocarea profitului și a activelor – cu inflexibilități ale politicilor contabile și dificultăți în reținerea unei părți din profit.

Din cauza unei atitudini favorabile vechilor forme legislative, marea majoritate a discursurilor politice se limitează la clasicul „sector terțiar“: furnizarea serviciilor sociale și a altor forme de angajare civică (în special prin intermediul fundațiilor și asociațiilor) așa cum este prevăzut în Codul Social German.

Guvernul federal dorește să mențină competiția recent înființată în „economia socială“ (eventual prin favorizarea unor noi segmente, mai restrânse, ale pieței), încurajând pătrunderea pe piață a unor actori noi și inovatori. Cu toate acestea, după liberalizarea sectorului serviciilor sociale, a apărut un număr tot mai mare de furnizori axați exclusiv pe profit și pe o clientelă bogată. Organizațiile sociale mici – întreprinderile sociale de tip nou – încă reprezintă un sector marginal, fără perspective de creștere în viitorul apropiat. Acestea se înființează în special în zonele în care serviciile sociale nu funcționează, iar personalul specializat este mai greu de găsit (de exemplu, în cazul serviciilor de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă din zonele rurale depopulate) (Göler von Ravensburg 2013). Piața germană – spre deosebire de cele din restul statelor membre UE – a fost întotdeauna dominată de actori din afara sferei publice: organizații mai mult sau mai puțin antreprenoriale de asistență socială sau proiecte antreprenoriale bazate exclusiv pe profit.

Cu toate acestea, dezvoltarea antreprenoriatului social de tip nou ocupă un loc central pe lista obiectivelor guvernului federal al Germaniei. Strategia Națională de Acțiune Comunitară lansată în anul 2010 urmărește favorizarea majorității formelor de inițiativă civică: asociațiile, fundațiile, voluntariatul, organizațiile de caritate, federațiile angajaților din domeniul asistenței sociale, activitățile de îngrijire a persoanelor aflate în centre specializate, structurile care furnizează servicii de proximitate, proiectele culturale, grupurile de întrajutorare și „noile” întreprinderi sociale care promovează inovarea socială. Obiectivele Strategiei sunt următoarele:

  • Ajustarea (în colaborare cu instituțiile de protecție socială) condițiilor cadru privind funcționarea întreprinderilor sociale, inclusiv: o mai bună implicare a întreprinderilor sociale și a altor actori ai structurilor relevante din domeniu (fondurile filantropice de capital de risc, organizațiile internaționale de donatori) în dialogul politic privind inovația și angajamentul social; revizuirea condițiilor privind finanțarea întreprinderilor sociale prin intermediul fondurilor de capital de risc; explorarea oportunităților de organizare a unor evenimente de recunoaștere a meritelor întreprinderilor sociale, având ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța antreprenoriatului social; instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea afacerilor sociale.
  • Conștientizarea organismelor publice în ceea ce privește necesitatea inovației sociale prin încurajarea schimbului de experiență; constituirea BMFSFJ ca punct principal de contact pentru inovatorii sociali; susținerea inițiativelor care vizează stabilirea standardelor de măsurare și raportare a impactului social; promovarea cooperării între întreprinderile sociale, alte întreprinderi, asociații, instituții sociale și autorități publice regionale (Bundesregierung 2010).

Sprijinul financiar pentru înființarea și funcționarea întreprinderilor sociale tradiționale și non-tradiționale se acordă prin intermediul băncii naționale de dezvoltare KfW, o parte din bani provenind din Fondurile Structurale administrate de către Uniunea Europeană.

Guvernul german se implică în promovarea mai multor forme de voluntariat și antreprenoriat social. Începând din anul 1999, o dată la cinci ani, BMFSFJ efectuează un sondaj de amploare în ceea ce privește activitățile de voluntariat (sondajul Freiwilligen) pentru a colecta statistici detaliate despre implicarea civică a populației.

Deși interesul factorilor de decizie este în general orientat către formele „tradiționale“ de antreprenoriat social, axate în special pe integrarea socio-profesională și pe furnizarea serviciilor sociale, există totuși și câteva campanii de promovare a inițiativelor culturale sau ecologice. De exemplu, Ministerul Mediului din Nordrhein-Westfalen susține implicarea cetățenilor în problemele de protecție a mediului prin încurajarea unor abordări antreprenoriale sociale. Câteva exemple de afaceri sociale de succes din Germania sunt următoarele:

[1]Harta întreprinderilor sociale din Europa: Germania (2014) Disponibilă pe site-ul: www.ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=14214&langId=en


Tengelmann Social Ventures

Grupul de societăți Tengelmann este un investitor care se concentrează pe sprijinirea antreprenorilor sociali și finanțarea afacerilor sociale, în special a start-up-urilor care își desfășoară activitatea în mediul online sau în domeniul comerțului electronic, cum sunt Dot.Hiv și Coffee Circle.

Obiectivele grupului de societăți sociale Tengelmann sunt finanțarea întreprinderilor sociale (afaceri cu obiective primare sociale, al căror profit este reinvestit în interesul comunităţii) și oferirea de asistență consultativă antreprenorilor sociali. Ținta Grupului sunt în special companiile tinere cu „impact social“, adică cele care generează un impact pozitiv asupra societății. Deviza grupului este: „Impactul social pe primul loc – Impactul financiar pe al doilea“.


Ruby Cup

Ruby Cup este o afacere socială cu sedii în Berlin și Kenya. Aceasta produce și comercializează cupa menstruală, un dispozitiv din silicon 100% medicinal. Cupa menstruală este reutilizabilă timp de aproape 10 ani – în care o femeie poate economisi aproximativ 12.000 de tampoane. Societatea funcționează pe baza devizei „cumperi și dăruiești“. Fiecare Cupă Ruby cumpărată în țările dezvoltate înseamnă un ajutor oferit unei femei din Africa. În 2014, 5.000 de femei din Kenya au primit gratuit cupe menstruale.


BonVenture

BonVenture este o instituție socială, care promovează investiţiile în capital de risc în cadrul întreprinderilor sociale din țările vorbitoare de limba germană.

BonVenture a fost prima societate de servicii de investiții financiare din țările germanofone specializată în intermedierea tranzacțiilor având ca scop susținerea financiară a întreprinderilor sociale. Compania facilitează relațiile de afaceri și oferă consultanță pentru implementarea și dezvoltarea ideilor inovatoare. Valoarea unei singure investiții pornește de la 300.000 de euro.


This project has received funding from the European Union’s Erasmus + programme under Grant Agreement No 2016-2-RO01-KA205-024839.
This communication platform reflects the views only of the author and the European Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.